Incepand de astazi, 16 martie 2011, toate informatiile legate de Cosmin Danila le veti gasi pe noul site www.cosmindanila.ro ! Va multumim pentru intelegere!
25.02.2011
Dragii mei prieteni.........
Va scriu astazi un pic mai ingandurat ca de obicei......,analizele cele obisnuite,(trombocite, leucocite), nu au iesit atat de bune in ultimele zile. Ieri mi s-a facut facut transfuzie de sange, am facut si cateva afte pe limba,si pentru ca in ultimul timp, nu am mai avut pofta de mancare, au fost nevoiti sa ma hraneasca prin perfuzii.
Am fost supus unei scintigrafii osoase din nou. A trebuit sa stau lungit pe pat iar camera se rotea in jurul meu ca un scaner. Nu m-a durut, dar mi-a fost teama la inceput, doar pana m-am obisnuit...
Aseara am vorbit cu tata si am inceput sa plang....Mama este si ea racita si i-a fost administrat antibiotic, se simte foarte singura, ca si mine de altfel.... Aici mai este internata o familie din Romania, dar in alta aripa. Este vorba despre o fetita. Imi mai povesteste mama despre ea, atunci cand se intalneste intamplator la bucatarie cu mama ei.
Matusa mea a venit sa vorbeasca cu medicul meu. Mi-a fost tare frica...aveam impresia ca ma opereaza atunci pe loc, parca inghetasem, nu faceam decat sa ma agat cu privirea de mama si sa ii cer ajutor..Dar ea nu ma poate ajuta, pentru ca de aceea a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a ma aduce aici, pentru ca aici voi fi ajutat si acest lucru se intampla cu bunavointa voastra, a oamenilor si prietenilor care au fost si sunt aproape de mine, de noi....
In concluzie va pot spune ca :in jur de data de 7.03.2011, mi se va face recoltarea de celule stem. Din cate mi-a explicat mama, mi se va extrage sange cu ajutorul unui aparat. Din sange se extrag celulele stem, apoi se vor congela, iar dupa un timp se vor introduce inapoi, in ziua transplantului.
Daca lucrurile decurg asa cum speram cu totii, in jurul datei de 18.03.2011 va avea loc prima interventie la abdomen, spun prima interventie pentru ca vor fi probabil doua.......una abdominala si una toracica...Imi este tare frica...si mama, de ieri parca nu mai are putere, are fata incremenita, a inceput iarasi sa planga, sa se fereasca de mine. Dar eu stiu....ii este foarte frica de operatie....Va rog, dragii mei, cei care puteti si doriti sa o incurajati, sa o sunati la numarul de telefon 00393802411106. Pe mama mea o cheama Danila Anica, dar sa nu ii spuneti ca v-am rugat eu....
Va multumesc si va rog sa va rugati pentru mine ca totul sa fie bine...
Va imbratisez cu drag...
21.02.2011
Astazi am aflat raspunsurile la analizele facute la cap, gat si oase si vreau sa va spun ca rezultatele sunt bune. Am plans foarte mult si sunt suparat pentru ca tata a trebuit sa plece acasa. Imi este dor de casa mea, de prietenii mei, de toti cei care in ultimul timp mi-au fost aproape cu gandul si cu sufletul....., cu toate ca Italia pe care o vad de la geam mi se pare fascinanta si am intalnit oameni minunati , dar acest lucru nu poate inlocui tot ce am lasat acasa. Joi este iarasi o zi importanta pentru mine, si va rog sa va rugati impreuna cu familia mea, pentru ca are loc intalnirea cu un medic care imi va recolta celulele stem in vederea unui viitor transplant. Mama a fost anuntata ca avem nevoie de cineva care sa traduca. Noroc ca matusa mea este de multi ani stabilita in Italia si asfel mama nu va mai fi singura, mai ales ca tata nu este aici impreuna cu noi.
17.02.2011
Sunt de o saptamana in Italia, unde sunt plecat impreuna cu parintii mei, dar sunt internat doar cu mama mea, la Institutul Giannina Glasini din Genova, iar tatal meu care urmeaza ca sa se intoarca in tara la sfarsitul acestei saptamani, este cazat foarte aproape de institut. Cu toate ca mi-as fi dorit sa fim toti impreuna, acest lucru nu se poate, pentru ca tata are de tinut in tara un servici si nu numai.....
Aici avem parte de prietenia personalului de la institut, dar si de ajutorul pe care il primi de la ''Associazione Bubulina'', asociatie care pana acum ne-a calauzit drumurile, a reusit sa urgenteze plecarea mea si a caror voluntari au fost alaturi de parintii mei numai cu ganduri bune.
Dragii mei, pot sa va spun ca sunt foarte multumit de modul in care medicii ma trateaza si am o veste foarte importanta pentru mine, dar si pentru voi , deoarece voi ati facut posibila plecarea mea. Vestea este ca tumora de la spina s-a micsorat.
Pot sa va mai spun, ca aici am fost supus la un set complet de analize: CT, PET, RMN, aspiratie medulara, biopsie osoasa, scintigrafie... Protocolul de chimioterapie a fost schimbat un pic si am fost supus unei interventii chirurgicale, in urma caruia s-a efectuat o aspirare de maduva, biopsie osoasa dar mi-a fost implantat si un cateter sub piele. Vreau ca sa va spun ca am fost foarte curajos, iar acest cateter imi va usura administrarea de citostatice.
Odata cu intorcerea tatalui meu in tara veti avea parte de mai multe vesti .....Va rog frumos sa il asteptati pe tata cu bine, si sa fiti alaturi de el, si de noi ,asa cum ati fost si pana acum.....pentru ca lupta mea continua.., si am nevoie de voi......vreau sa va stiu aproape.
9.02.2011
Plecarea mea in Italia.....
Va scriu mai plin de speranta decat pana acum, pentru ca s-a gasit pentru mine un spital care are experienta in tratarea bolii mele. Cu ajutorul ASOCIATIEI BUBULINA din Italia, voi pleca la Genova in Italia. Timpul este scurt pentru mine.....am nevoie urgenta de tratament si de operatie, si asfel s-a gasit urgent aceasta solutie. Acolo plecam la Institutul Giannina Gaslini din Genova, unde voi continua sedintele de chimioterapie, si voi face toate analizele...,si este posibil daca totul decurge bine in aceasta clinica sa ma si operez aici mai repede decat la Viena, ceea ce pentru mine conteaza foarte mult.
Aici, numai dupa aceste sedinte de chimioterapie si analize, parintii mei vor afla costurile operatiei, precum si costurile tratamentului care se va face dupa operatie. Acum am sa va scriu un pic mai greu, pentru ca datele vor ajunge cu greu la prietenii mei care se vor ocupa de site, dar, am sa va scriu cu siguranta si veti afla toate noutatile de care voi avea parte acolo.
Am asa mari emotii, si sincer va spun ma despart cu greu de Spitalul Fundeni, pentru ca acolo mi-am facut foarte multi prieteni iar doamnele doctor si doamnele asistente mi-au devenit foarte dragi.
Va multumesc din suflet tuturor, si nu mi-am inchipuit ca exista atatia oameni cu suflet mare si cald, si va rog sa fiti alaturi de mine pe mai departe si sa ne auzim cu bine!!!
06.02.2011
La aceasta data, cand va scriu sunt un pic mai linistit. Am petrecut un weekend foarte ocupat, si obositor, dar fericit. Am cunoscut o alta lume.... misterioasa pentru mine; aceea de a fi filmat si de a fi prezentat pe micile ecrane. Am vazut pentru prima data o camera de filmat si am aparut aproape la toate posturile de mare audienta...
Doamne! am fost asa emotionat cand s-a filmat acasa la mine, si din nou am vazut-o pe mami plangand.. (v-am spus ca plange mult in ultimul timp?), iar cand m-am vazut la televizor, am ramas ...M-ati vazut? M-ati recunoscut? Sunt asa cum v-am spus? Dar pentru mine nu a fost doar bucurie ci.....am aflat lucruri noi de care nu am stiut pana acum..
Mi-ar fi placut, si as fi fost atat de incantat daca as fi aparut la televizor cantand, jucand impreuna cu clasa mea de la scoala, participand la diferite activitatii, sau jucand sah...Daaaaaa, la un mare campionat de sah, daaa ce mi-ar fi placut! Nu v-am spus ca sunt pasionat de sah?
Reporterilor de la aceste televiziuni nu vreau decat sa le multumesc pentru ca mi-au ascultat povestea si pentru ca ii ajuta pe mami si tati, si sa le doresc sa fie sanatosi, frumosi si plini de viata si sa ajute in continuare multi copii!!!
Dar bucuria mea de a-i vedea pe acesti oameni, de care va povestesc ca au venit la mine acasa pentru a filma a scazut atunci cand am aflat adevaratul motiv pentru care au venit.
Au venit.. pentru a ma ajuta si a-mi ajuta familia, pentru ca mami si tati sa spuna la lumea intreaga, cunoscuta si necunoscuta sa ii ajute, ... sa ii ajute , PENTRU MINE, SA MA SALVEZE PE MINE, pentru ca ei singuri NU POT si au cerut DONATII.....PENTRU MINE....OFFF DOAMNE!!! NOI, care pana acum am avut de toate ...., de la a pune pe masa si a de a petrece concedii prin tara. NOI....
Nu pot sa inchei aceasta mica discutie cu dumneavoastra fara a le multumi tuturor celor care ne-au fost alaturi, precum si celor care ne-au ajutat donand pentru a mi se salva viata!
Ianuarie 2011
Intr-o zi frumoasa de toamna care nu prevedea nimic trist, in luna octombrie 2010, a inceput cosmarul meu. Intr-o sambata pe cand eram la tara la bunica mea, si jucandu-ma in curte cu prietenii mei de acolo, mama a observat ca burtica mea s-a umflat foarte mult, intr-un timp scurt si acest lucru a ingrijorat-o foarte tare.
Nu pot uita acea zi! De atunci a inceput disperarea parintilor mei, dar si durerea mea. Am plecat imediat la Bucuresti, oprindu-ne la Spitalul de copii ''Grigore Alexandrescu''. La inceput nici medicii nu stiau ce diagnostic sa ii spuna mamei. Burtica mea era plina de lichid si a inceput sa creasca din ce in ce mai mult, aproape sufocandu-ma. si acest lucru a dus la scoaterea lichidului, precum si la o serie de analize, apoi a urmat RMN-ul, precum si foarte multe ecografii. Pe masura ce treceau zilele aflam mai multe informatii despre boala pe care o aveam.
Am fost diagnosticat cu TUMOARE DESMOPLASTICA, STADIUL IV, CU METASTAZE MULTIPLE( GANGLIONARE MEDIASTINALE SI ABDOMINALE, PERITONEALE ),HIPOAPLEZIE MEDULARA POST TERAPEUTICA, PNEUMONIE ACUTA INTERSTITIALA. Tumoarea principala este localizata langa splina.
Timpul a trecut cu greu si am vazut foarte multi copii bolnavi si tipand de durere. Pe data de 4 noiembrie am fost adus la Spitalul Marie Curie, unde s-a intervenit chirurgical, cu anestezie generala, pentru biopsie.De la Spitalul Marie am fost transferat la Institutul Oncologic Bucuresti, mai exact Spitalul Fundeni.Aici am fost foate speriat si pe mama o vedeam plangand din ce in ce mai mult!
Pentru prima data am fost supus tratamentului de chimioterapie, pe data de 11 noiembrie 2010 si odata cu tratamentul meu am inceput sa ma schimb si eu, in sensul ca nu mai aveam pofta de mancare si ma simteam din ce in ce mai obosit. Imi era asa dor de casa, ......, de scoala, de doamna invatatoare , de toti prietenii mei....
Dupa ce s-a terminat primul ciclu de chimioterapie am fost lasat sa plec acasa cateva zile, mai exact pana pe data de 6 decembrie, cand am revenit pentru cea de a doua sedinta de chimioterapie. La aceasta sedinta am inceput sa slabesc foarte mult si a inceput sa imi cada parul.
La chimioterapia din data de 28 decembrie, am vrut sa se termine asa repede, cu gandul ca, daca se va termina anul, poate se va termina si durerea pe care am trait-o in ultimul timp si voi incepe anul urmator perfect sanatos, ca ma voi trezi din acest vis urat...
Dar astazi cand va scriu aceste randuri, termin cea de a patra sedinta de chimioterapie, iar la aceasta serie fiind prea slabit am avut nevoie de transfuzie de sange, si tati a adus cativa colegi de la servici, care aveau aceeasi grupa de sange.
La mijlocul lunii ianuarie, parintii au aflat despre Spitalul SF ANNA din Viena si parintii mei isi doresc sa ma duca acolo pentru operatie. me, iar doctorii care m-au vazut Va, rog ajutati-ma sa ma pot opera la Viena. Costul operatiei cu tot cu tratament se ridica la suma de 40.000 euro, bani pe care parintii mei nu ii au. De aceea, tati a deschis mai multe conturi, pe care le veti gasi afisate la sectiunea Pusculita mea - Donatii; fara sprijinul familiei, al prietenilor si al oamenilor cu suflet mare eu nu as putea niciodata ajunge sa ma vad vindecat. Eu si parintii mei vom fi profund recunoscatori pentru orice ajutor care ne apropie de telul nostru.
Voi incerca sa va tin la curent cu starea sanatatii mele si sa va descriu prin ce voi mai trece de acum, si pana cand ne vom reintalni.
